110 milioane de euro pentru apa din Covasna. Îi luăm sau îi lăsăm pe..apa sâmbetei?

Spre exemplu, în județul Covasna, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu apă și canalizare, Gospodărie Comunală SA, își face treaba, dar nu prea...
Privind puțin mai îndeaproape situația cu care se confruntă județul Covasna din acest punct de vedere, se pot observa (fără a deține expertiză în domeniu) cel puțin 6 probleme majore, de care singurii responsabili sunt Gospodărie Comunală SA și ADI Aquacov.
1. În 40 de sate din județul Covasna oamenii încă nu au apă potabilă și canalizare, iar din totalul celor 126 de localități covăsnene, 86 nu sunt racordate fie la rețeaua de apă, fie la cea de canalizare, acestea fiind în construcție, nefuncționale sau complet inexistente.
2. ADI Aquacov a rămas de curând fără conducere, după ce, fostul director, Fazakas Andras-Levente, a investit în jocuri de noroc sute de mii de lei din casieria asociației.
3. Apa care cuge la robinetele covăsnenilor nu este întotdeauna bună de băut. În localitățile Căpeni, Biborțeni, Micfalău, Mereni și Dobârlău există depășiri ale indicatorilor de potabilitate, potrivit celor mai recente date furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna.
4. Proiectul de modernizare a sistemelor de apă și apă uzată din Întorsura Buzăului s-a împotmolit la 95 %, de aproape 10 ani se tot lucrează și nu se mai termină.
5. Proiectul coordonaat de Operatorul Regional Gospodărie Comunală SA, care vizeză peste 20 de unități administrativ-teritoriale din județ și care dorește atragerea de fonduri europene (în valoare totală de aproximativ 110 de milioane de euro) pentru implementarea unuia din cele mai mari programe de modernizare sau extindere a rețelei de apă și canalizare din județul Covasna, nu înaintează în ritmul ideal și întâmpină tot felul de dificultăți.
6. Gospodărie Comunală SA are datorii la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, cu obligații de plată până în anul 2027, ceea ce reprezintă o mare povară financiară.
Este de-a dreptul revoltător că deși comunități întregi din județ nu dispun încă de apă curentă și canalizare, autoritățile locale, nu doar că tolerează personaje care fac praf la păcănele, într-o singură zi, mii de lei din impozitele contribuabililor, dar îi mai și protejează și încearcă să țină secrete aceste mizerii, pentru a nu le fi afectată imaginea publică. Aparent, organele de cercetare penală s-au autosesizat cu privire la acuzațiile de sifonare a banului public, aduse lui FAZAKAS Andras Levente, și rămâne de văzut dacă aceștia vor găsi derapaje administrative pe partea financiară.
În plus, după ce că multe localități din județ nu au încă apă potabilă și canalizare, acolo unde "s-au străduit" să extindă sau să modernizeze conductele și pompele, apa potabilă nu respectă standardele esențiale de calitate, reglementate prin legea nr. 458 din 8 iulie 2002. Potrivit celor mai recente date furnizate de DSP Covasna, în localiățile Căpeni, Biborțeni, Micfalău, Mereni și Dobârlău există depășiri ale indicatorilor de potabilitate. Concluzie?! Unii n-au apă deloc, unii au, dar degeaba, le face mai mult rău decât bine. Majoritatea problemelor identificate sunt puse pe seama faptului că rețelele de apă și canal, acolo unde sunt, fie sunt foarte vechi, fie sunt prea noi și încă nu funcționează.
În ceea ce privește investițiile, Gospodărie Comunală SA și ADI Aquacov ne promit proiecte cu finanțare europeană de sute de milioane de euro. Ne promit că până în anul 2030, 95 % din localitățile județului Covasna vor dispune de apă și canalizare la cele mai înalte standarde. Potrivit directorului societății, Kozsokar Attila, este în curs de derulare un proiect în valoare de 110 milioane de euro, finanțat prin POIM, ce vizează 20 de localități din județul Covasna.
Scenariul prezentat sună foarte bine, este exact ceea ce locuitorii județului își doresc să audă... dar oare este realizabil? Raportându-ne la proiectul anterior, inițiat acum aproape 10 ani , prin POS Mediu, ce avea o valoare considerabil mai mică, de 64 milioane de euro, pe care, în Întorsura Buzăului, nici în momentul de față nu au reușit să îl finalizeze, cu toate că s-au îndatorat la BERD și analizând faptul că pentru noul proiect POIM, în valoare de 110 milioane de euro, nici măcar studiul de fezabilitate, care are de asemenea un rol crucial, nu a fost finalizat în termenul stabilit nici după ce s-a obținut o prelungire cu trei luni a acestuia.
Primii pași pentru demararea acestui proiect s-au făcut începând cu anul 2017/2018. Programul ar trebui să fie încheiat în 2023, dar raportându-ne la capacitatea operatorului regional Gospodărie Comunală SA de a gestiona proiecte de o asemenea anvergură, ce reiese din experiențele annterioare, este foarte probabil ca, dacă va începe această investiție vreodată, să se repete istoria... să fie nevoie de prelungiri ale termenului, de împrumuturi suplimentare, să ajungem să ne pierdem toată credibilitate și onestitatea în fața comisiei europene.
Comentarii
Trimiteți un comentariu