Cât costă patinoarul şi cum l-a scumpit Scripcaru

Două anchete independente realizate de Gazeta Sporturilor şi Jurnalul naţional scot la iveală aspecte inedite din „afacerea patinoarul”.
GSP a găsit o notă internă a Companiei Naţionale de Investiţii în care se arată că preţul patinoarului este de aproape 12 milioane de euro, iar JN a urmat firul afacerii şi a aflat cum de a ajuns Scripcaru să scoată bani din gheaţă prin oameni puşi în structuri de conducere.
Cifrele „confidenţiale”. Gazeta Sporturilor a intrat în posesia unui document al CNI în care apar pentru prima oară cifrele centralizate ale patinoarului de la Braşov. Acesta se numeşte “Punct de vedere” şi a fost elaborat după ce au apărut dezvăluirile presei din care rezultă că în ultimii ani mai mulţi politicieni au făcut afaceri de zeci de milioane de euro cu CNI. „Conform actului de uz intern, valoarea totală a investiţiei de la Braşov, câştigată din 2008 de către firma consilierului PDL de Turda Gabriel Silagyi, a fost avizată pe 9 iunie 2009 la 50.391.332 RON, aproximativ 12 milioane de euro, exact atât cât a relatat ziarul. Sumele pe care le invocă documentul conţin TVA”, aşa cum a precizat şi Gazeta.
Jurnaliştii GSP au verificat autenticitatea raportului recuperat de redacţie.”Ziarul a contactat un oficial al Companiei. “Da, e corect! În iunie 2009 atât s-a aprobat că va fi investiţia: puţin peste 50 de milioane de lei”, a confirmat persoana. “Noi am cercetat dosarul patinoarului de la Braşov”, a spus oficialul. “Şi costurile vi se par corecte?”. “Există devizele de lucrări, contractele legale, dar nu sunt specialist în construcţii”, a sunat răspunsul. A folosit expresia “Alţii vor vedea dacă sunt reale costurile construcţiei”.

Diferenţa dintre 12 milioane şi 11,3 milioane. Cât a costat patinoarul, conform datelor aflate în posesia CNI? 47.258.000 RON a plătit statul prin CNI şi Consiliul Local Braşov, adică aproximativ 11,3 milioane de euro la un curs de 4,2. Suma include TVA şi comisionul CNI. Diferenţa dintre 12 milioane avizate şi 11,3 cheltuite se explică prin faptul că CNI a cheltuit mai puţin decât prevăzuse cu 147.000 RON, iar Consiliul Local Braşov, mai puţin cu 2.986.000 RON.
Întrebări care persistă. Ce s-a întîmplat din 30 martie 2009, când Primăria Braşov realizează că nu-i ajung banii şi cere CNI să preia investiţia, de ce a semnat fostul director CNI, clujeanul Emil Sabo, adiţionalele şi contractele prin care a agreat ca investiţia să ajungă de la 4 milioane la 11,3 milioane de euro, acestea sunt întrebări încă fără răspuns. “Se tem că, până la urmă, totul se va afla şi că acoperirea cu documente nu le va mai fi de niciun folos”, a spus una dintre sursele Gazetei din CNI. Ancheta GSP a fost realizată de Mirela Neag, Radu Bichiş şi Cătălin Tolontan
Cum şi-a numit Scripcaru oameni. Jurnalul Naţional dezvăluie şi modul în care a ajuns să fie protejat şeful pedeliştilor locali în toată această afacere. „Omul a acţionat pe linie politică şi l-a propulsat în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Patinaj pe braşoveanul Adrian Ciobanu. Cum a reuşit? Foarte simplu! În Adunarea Generală a FRP, două treimi din membri reprezintă cluburi finanţate de la bugetul de stat şi controlate politic de PDL prin direcţiile judeţene de sport. Cel mai simplu exemplu vine chiar de sub Tâmpa. Până să fie ales preşedintele FRP, Adrian Ciobanu a fost angajat ca antrenor la CSM Braşov, acolo unde este
şef Mihaela Dascălu”.
Cine este Mihaela Dascălu? „În primul rând, soţia lui Florin Florea, cel care conduce Direcţia pentru Tineret şi Sport
din cadrul Primăriei din Braşov şi u n u l d i n t r e apropiaţii lui Scripcaru. Dascălu este, de fapt, cea care conduce federaţia, având şi acolo un post de vicepreşedinte. Relaţia ei cu Ciobanu este una veche. În 1988, actualul preşedinte al FRP ocupa postul de antrenor al lotului naţional. La un concurs de la Seul - Coreea de Sud, două
dintre sportivele sale, printre care şi Mihaela Dascălu, au fost depistate pozitiv şi au fost suspendate imediat”.
Cele mai mari preţuri. În momentul în care a pus mâna pe Federaţia Română de Patinaj, George Scripcaru s-a frecat pe mâini de bucurie. Forul condus de supuşii săi vor muta cantonamentele loturilor naţionale de patinaj artistic şi viteză la Braşov. Antrenamentele vor avea loc la patinoarul care a devenit cunoscut în toată ţara datorită
celor aproximativ 10 milioane de euro care au fost cheltuite pentru construcţia sa. Numai că sub Tâmpa, preţurile sunt mult mai mari decât la Bucureşti sau în străinătate. „Ora de gheaţă” costă 200 de lei, în vreme ce în Capitală, la Mihail Flamaropol, se plătesc doar 90 de lei pe oră.
În străinătate este şi mai ieftin. La Oberstdorf - Germania, FRP a plătit anul trecut 8 euro pe oră pentru antrenamentele efectuate acolo de Zoltan Kelemen, sportiv care a reprezentat România la Jocurile Olimpice. Pe lângă cele 200 de lei pe oră pentru „gheaţă”, federaţia mai trebuie să scoată bani pentru cazare şi masa patinatorilor. Evident, sportivii vor avea parte de aceste servicii la un hotel sau o pensiune agreată de PDL. La o unitate hotelieră din circuitul Agenţiei Naţionale pentru Tineret şi Sport, cum este Hotel Caraiman din Poiana Braşov, nu se plătesc mai mult de 90 de lei pe zi, sumă în care intră atât masa, cât şi cazarea sportivului. Prin aceste jocuri de culise, George Scripcaru vrea să facă o afacere profitabilă din patinoar, încercând astfel să le ia ochii procurorilor de la DNA, în atenţia cărora a intrat de curând această „afacere”. Tot anul trecut, dar în Statele Unite, acelaşi Zoltan Kelemen a dat 100 de dolari pentru a se antrena o lună într-un patinoar impecabil. Dar acolo e ţara tuturor posibilităţilor, în vreme ce noi suntem în ţara tuturor hoţilor. Nu plecăm de aici până când nu se fură şi R-ul de la România”, se arată în acheta Jurnalului Naţional.