Un român dă, în medie, 600 RON şpagă pe an

Trei sferturi dintre români cred că nu poţi reuşi în viaţă fără a da şpagă sau fără a apela la traficul de influenţă

Media anuală a şpăgilor pe care le dă fiecare român se ridică la 600 RON, potrivit unui sondaj CSOP realizat la comanda Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei.

"Sondajul arată că lipsa de condamnări în cazuri de corupţie determină o insatisfacţie a cetăţenilor în raport cu statul în care trăiesc şi cu încrederea în acesta, a declarat pentru Gândul Alexandru Cumpănaşu, director executiv al AID. Un calcul simplu arată că şpaga anuală îl costă pe cetăţean aproximativ 600 RON. La o populaţie de 18.000.000 de cetăţeni activi (cu vârsta peste 18 ani), considerând, prin absurd, că doar 15% ar da mită, reiese o sumă de aproximativ 400 milioane de euro anual. Această cifră creşte odată cu numărul de cetăţeni care dau şpagă".

Trei sferturi dintre români cred că, în ultimii ani, a crescut corupţia

Trei sferturi dintre români cred că, în ultimii 5 ani, a crescut corupţia în România, 6% cred că s-a redus, iar 13% că nivelul corupţiei nu s-a modificat. Sondajul mai arată că un procent mai redus de tineri (68% faţă de 75% media eşantionului) apreciază că nivelul corupţiei a crescut. Aceeaşi tendinţă se constată şi pentru locuitorii Bucureştiului (67%) şi pentru grupurile etnice minoritare principale (65% pentru rromi şi 66% la maghiari).

Respondenţii cu studii superioare (11%) şi cei din Bucureşti (15%) sunt mai numeroşi în a aprecia că a fost redus nivelul corupţiei.
Instituţia cu gradul cel mai ridicat de încredere este Armata (51% este procentul celor care au încredere în această instituţie în foarte mare şi în mare măsură). Ea este urmată de Educaţie (43%), primării (39%), instituţiile de sănătate publică (31%), Consiliul Judeţean (26%), Prefectura (25%).

2,3 milioane de români au dat mită în ultimul an

Potrivit sondajului, 13% din populaţia României cu vârste peste 18 ani (adică în jur de 2.300.000 de români) admite că a dat mită în ultimele 12 luni, în timp ce 80% afirmă că nu au oferit şpagă. Procentul celor care au dat mită este mai ridicat în Bucureşti şi mai scăzut în mediul rural, precum şi în rândul categoriilor cu venituri mai reduse şi al minorităţilor etnice.

Valoarea cumulată medie a şpăgilor pe individ este de 574 de RON pe o perioadă de 12 luni. Aproape trei sferturi (73%) din populaţia ţării crede că nu poţi reuşi în România fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi mita sau traficul de influenţă, în timp ce 27% cred că se poate.Peste jumătate (55%) dintre respondenţi apreciază că fiind necesară funcţionarea Centrului Naţional pentru Integritate.

Camere de supraveghere pe maşinile poliţiei, pentru stoparea corupţiei

Marea majoritate a românilor (74%) sunt de acord cu instalarea camerelor de supraveghere video pe maşinile de poliţie ca măsură anticorupţie. Această măsură este apreciată în foarte mare măsură mai ales de bărbaţi - mai expuşi controlului Poliţiei Rutiere - persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, cu studii superioare şi locuitorii din Bucureşti, cu venituri ridicate.
Aproape jumătate (49%) dintre români cred că veniturile profesorilor care dau meditaţii în afara orelor de curs ar trebui impozitate. Ca profil demografic, aceştia sunt mai degrabă locuitori din mediul urban din provincie, cu venituri medii, plus etnicii maghiari.

La polul opus, respondenţii din Bucureşti nu cred că aceste măsuri împotriva cadrelor didactice sunt necesare, doar 25% din bucureşteni - comparativ cu 49% media naţională - sunt în favoarea acestor măsuri.

AID va transmite Guvernului, prin intermediul Centrului Naţional pentru Integritate, o serie de măsuri concrete susţinute de majoritatea populaţiei (Ex.: Instalarea de camere video pe maşinile Poliţiei Rutiere, introducerea unei materii de integritate pentru elevii din gimnaziu şi liceu etc.).

Sondajul de opinie a fost realizat de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, în cadrul proiectului "Dezvoltarea şi Consolidarea Centrului Naţional pentru Integritate", cofinanţat prin FSE prin Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative". CNI a fost înfiinţat de către AID, MAI şi Ambasadele Marii Britanii, Regatului Ţărilor de Jos, Finlandei, Suediei şi Ambasada Germaniei la Bucureşti.