CORUPTIA - scurt ghid

Coruptia reprezinta abuzul puterii publice pentru obtinerea de beneficii private. Definitia astfel formulata de  Transparency International  a fost preluata la nivel global de Conventia ONU asupra Coruptiei, iar la nivel comunitar de Comunicarea (2003) 317 finala a Comisiei Europene catre Consiliul Uniunii Europene.



Principalele fapte de coruptie

---

I. Abuzul in serviciu

Art. 131 din Legea nr. 78/2000 stabileste ca sunt fapte de coruptie: infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

a) Abuzul in serviciu contra intereselor persoanei (art. 246 din Codul Penal) este fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta produce o vatamare intereselor legale ale unui persoane;
b) Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi (art. 247 din Codul Penal) este fapta functionarului public care ingradeste folosinta sau exercitiul drepturilor unui cetatean, ori creeaza pentru acesta situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie;
c) Abuzul in serviciu contra intereselor publice (art. 248 din Codul Penal) consta in fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art.145 sau o paguba patrimoniului acesteia.

Modalitati juridice:
- Indeplinirea in mod defectuos a unui act privitor la datoriile de serviciu - indeplinirea lui in alte conditii, imprejurari, modalitati, termene decat cele reglementate de lege.
- Neindeplinirea unui act, in exercitiul atributiilor sale de serviciu - omisiunea din partea faptuitorului, ramanerea in pasivitate, neefectuarea unui act, pe care el era obligat sa-l indeplineasca in virtutea indatoririlor de serviciu.

Atentie!
- Abuzul in serviciu contra intereselor publice, savarsit in realizarea scopului urmarit printr-o infractiune prevazuta in sectiunile II si III din Legea 78/2000 este asimilat de lege cu faptele de coruptie si se sanctioneaza ca atare.
- Pentru ca abuzul in serviciu sa poata fi asimilat infractiunilor de coruptie, este strict necesar sa fie savarsit cu intentia sau prin modalitatile descrise in legea 78/2000, in caz contrar nu poate fi vorba de o infractiune de coruptie, ci eventual de concurs de infractiuni cu o fapta de coruptie.

II. Luarea de mita (art. 254 Codul Penal)

Este fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.

Modalitati normative:

pretinderea de bani - formularea unei pretentii (nu conteaza daca este satisfacuta sau nu);

primirea de bani - direct sau indirect, prin intermediar - luarea in posesie, preluarea unui obiect;

acceptarea de bani sau alte foloase - expresa sau tacita - acordul explicit al faptuitorului la oferta de mituire. Daca acceptarea este anterioara actului de primire, atunci infractiunea de luare de mita este consumata, existand doar o singura infractiune, savarsita in doua modalitati normative din cele patru posibile.

nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase, care nu i se cuvin (o acceptare a promisiunii in mod tacit).

Conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta infractiunii de luare de mita:

pretinderea, primirea, acceptarea, nerespingerea promisiunii trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase (folos patrimonial sau un avantaj nepatrimonial);

banii sau alte foloase sa nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitatii unde acesta isi indeplineste indatoririle de serviciu;

actiunea de pretindere, acceptare ori primire sau inactiunea de nerespingere a promisiunii sa aiba loc inainte sau sa fie concomitenta neindeplinirii ori intarzierii efectuarii unui act, ce intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului mituit (exista luare de mita si in situatia in care acceptarea are loc inainte de efectuarea actului, iar primirea efectiva dupa efectuarea unui asemenea act);

actul sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului.

Atentie!
- Daca in momentul savarsirii actiunii, faptuitorul nu avea ca indatorire de serviciu indeplinirea acelui act, dar lasa sa se creada acest lucru, atunci va fi savarsita infractiunea de inselaciune (art. 215 Cod Penal ).

III. Darea de mita (art. 255 Cod Penal)

Consta in promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar public, direct sau indirect, in scopul determinarii acestuia sa indeplineasca, sa nu indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri sau de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu.

Modalitati juridice:

promisiunea de bani sau alte foloase - direct sau indirect - asumarea unui angajament de catre o persoana de a remite in viitor bani sau alte foloase unui functionar public (indiferent daca acesta o respinge sau nu);

oferirea de bani sau alte foloase - prezentarea, etalarea, infatisarea anumitor obiecte, bani, bunuri sau alte foloase unui functionar public, urmand ca acesta sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un act ce intra in atributiile sale de serviciu (nu conteaza daca functionarul refuza sau accepta);

darea de bani sau alte foloase - direct sau indirect - actiunea mituitorului de a preda mituitului banii sau alte foloase (mituitorul nu trebuie sa fie constrans de catre mituit sa dea mita si nu conteaza daca functionarul a indeplinit sau nu actul).

Conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta infractiunii de dare de mita:

promisiunea, oferirea sau darea sa aiba ca obiect bani, bunuri sau alte foloase;

banii sau foloasele primite, oferite sau date sa fie necuveniti, sa nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitatii, din care acesta face parte;

promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase trebuie sa aiba loc inainte ca functionarul sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un act sau, cel mai tarziu, in timpul indeplinirii acelui act;

daca infractiunea s-a realizat in forma promisiunii sau oferirii, darea efectiva de bani sau alte foloase, remiterea acestora se poate face si dupa ce functionarul a indeplinit sau nu a indeplinit atributiile de serviciu, a intarziat indeplinirea acestora sau a facut un act contrar indatoririlor de serviciu;

actul in vederea caruia se da mita poate fi unul licit sau ilicit.

Atentie!
- Nu va exista infractiune, cand functionarul caruia i s-a oferit o suma de bani nu avea competenta de a efectua actul in vederea caruia mituitorul a comis fapta.

III. Primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod Penal)

Consta in primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase (asa numitele "atentii": cadouri, sacose cu diverse produse, plicuri cu bani strecurate printre foi etc.), dupa ce a indeplinit un act, in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia.

Modalitati juridice:

primirea de bani ori alte foloase (nu si pretinderea) - direct sau indirect - de catre un functionar, dupa ce a indeplinit un act, in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia.

Conditii ce se cer indeplinite pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:

banii, bunurile sau foloasele primite de functionar sa fie necuvenite, sa aiba caracter de recunostinta pentru indeplinirea unui act determinat;

banii, bunurile sau alte foloase sa fie remise functionarului dupa ce acesta a indeplinit un act conform atributiilor sale de serviciu;

sa nu existe intre ei o intelegere prealabila;

faptul sa fie unul licit, functionarul indeplinindu-si atributiile in mod corect;

Atentie!
- Daca functionarul si-a incalcat atributiile de serviciu si dupa aceea primeste bani de la o persoana favorizata prin indeplinirea acelui act, atunci este vorba de abuz in serviciu contra intereselor persoanei (art. 246 Cod Penal, daca sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii).
- Este acelasi lucru si atunci cand functionarul indeplineste un act conform atributiilor de serviciu si in virtutea functiei sale si dupa aceea il obliga pe beneficiarul actului sa-i remita bani, bunuri sau alte foloase cu titlu de retributie (nu conteaza daca acesta din urma i le da sau nu).
- Daca banii au fost primiti inainte de efectuarea actelor, atunci este vorba despre infractiunea de luare de mita ( art. 254 Cod Penal). La fel si atunci cand intelegerea are loc inainte de intocmirea actului, iar remiterea efectiva a avut loc dupa efectuarea acelui act.
- Persoana, care a dat foloasele necuvenite nu se pedepseste, deoarece fapta sa nu este incriminata de lege ca infractiune.

IV. Traficul de influenta (art. 257 Cod Penal)

Consta in primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de o persoana, care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act, ce intra in atributiile sale de serviciu.

Modalitati juridice:
- primirea de bani sau alte foloase - direct sau indirect - preluarea de catre faptuitor a unei sume de bani sau a unor bunuri
- acceptarea de promisiuni privind bani sau alte foloase - direct sau indirect - formularea unei cereri, in mod tacit sau expres, de a i se da o suma de bani sau bunuri - acceptarea de promisiuni sau daruri - direct sau indirect - manifestarea acordului cu privire la promisiunile facute de cumparatorul de influenta.
Daca initiativa comiterii traficului de influenta o are cumparatorul de influenta, pentru existenta infractiunii se cere ca subiectul activ sa fi primit efectiv banii sau bunurile, sa fi acceptat promisiunile facute de cumparatorul de influenta cu privire la bani, bunuri sau la alte foloase.
Daca initiativa porneste de la traficant, pretinderea este suficienta pentru existenta infractiunii.

Cerinte ce se cer indeplinite pentru existenta infractiunii de trafic de influenta:

faptuitorul trebuie sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta (a avea influenta inseamna a fi in relatie de prietenie, a se bucura in mod real de increderea acelui functionar, iar a lasa sa se creada ca are influenta inseamna a crea cumparatorului de influenta falsa impresie ca se bucura de trecere in fata acelui functionar). Important este ca influenta faptuitorului sa fi constituit pentru persoana interesata motivul determinant al tranzactiei;

Atentie!
- Daca functionarul nu exista sau nu are in competenta indeplinirea actului care il intereseaza pe cumparatorul de influenta, atunci este vorba despre infractiunea de inselaciune (art. 215 Cod Penal).

faptuitorul sa promita interventia sa pe langa un functionar public (institutia publica, din care face parte functionarul, sa aiba competenta de a efectua actul in vederea caruia se exercita influenta, iar functionarul public sa aiba competenta functionala de a infaptui actul solicitat);

Atentie!
- Daca functionarul nu este competent sa indeplineasca acel act sau institutia nu este competenta, atunci este vorba de infractiunea de inselaciune (art. 215 Cod Penal).
- Actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fie realizata mai inainte ca functionarul pe langa care s-a promis ca se va interveni sa fi indeplinit actul care il intereseaza pe cumparatorul de influenta, sau cel tarziu in timpul indeplinirii acestuia.
- Daca faptuitorul cunostea, in momentul cand s-a prevalat de influenta, ca functionarul indeplinise acel act, atunci este vorba despre infractiunea de inselaciune (art. 215 Cod Penal).
- Tot inselaciune este si in cazul in care traficantul pretinde ca are influenta in legatura cu unele activitati, ce intra in sfera atributiilor altor organe, aspect cunoscut de el.

V. Infractiuni asimilate celor de coruptie

Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a introdus sanctionarea unor fapte din sfera economica, fapte anterior neincriminate.
Sunt, astfel, pedepsite urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
a) stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand statului in cadrul procedurilor de privatizare (art.10);
b) acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii (art. 10);
c) utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate (art. 10);
d) influentarea operatiunilor economice ale unui agent economic de catre cel ce are sarcina de a-l supraveghea, de a-l controla sau de a-l lichida; (art. 11)
e) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale (art. 12);
f) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii (art. 12);
g) fapta persoanei, care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13);
h) infractiunea de santaj, prevazuta la art. 194 din Codul Penal, in care este implicata o persoana din cele prevazute la art. 1 din  Legea 78/2000 .

VI. Infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, in legatura cu infractiunile de coruptie, prevazute de  Legea 78/2000  (modificata prin  Legea 161/2003 ).

Art. 18¹ prevede urmatoarele modalitati juridice:

folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri.

Art. 18² prevede:

( alin. 1) -schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

( alin. 3)- schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei unui folos legal obtinut, daca fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

Art. 18³ sanctioneaza:

folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;

omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii, daca fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.


Conflictul de interese

---

Conform art. 70 din  Legea 161/2003 , conflictul de interese consta in situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.
Conflictul de interese poate sa apara si in forma "personala", in sensul ca un functionar poate avea competenta legala de a realiza un anumit act, dar datorita unei situatii/circumstante personale nu poate fi obiectiv. In aceasta situatie, el trebuie sa invoce conflictul de interese si sa se abtina/retraga de la realizarea respectivului act.

1) Conflictul de interese privind alesii locali

Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti se afla in conflict de interese daca:
a) emit un act administrativ
b) incheie un act juridic
c) emit o dispozitie in exercitarea functiei
care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I.

Consilierii locali se afla in conflict de interese daca fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, au un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.

Art. 75. din Legea privind statutul alesilor locali (nr. 393/2004) stabileste ca alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) sot, sotie, rude sau afini pana la gradul al doilea inclusiv;
b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;
c) o societate comerciala la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri;
d) o alta autoritate din care fac parte;
e) orice persoana fizica sau juridica, alta decat autoritatea din care fac parte, care a facut o plata catre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) o asociatie sau fundatie din care fac parte.

2) Conflictul de interese privind functionarii publici

Functionarul public este in conflict de interese daca se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;
b) participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

Important!
- Actele administrative sau juridice incheiate de o persoana aflata in conflict de interese sunt lovite de nulitate absoluta.
- Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese se poate adresa instantei de judecata.
- Orice persoana interesata poate sesiza in scris, dup caz, primul-ministru, prefectul, seful ierarhic sau conducatorul institutiei din care face parte persoana aflata in situatie de conflict de interese.
- Nerespectarea dispozitiilor privind conflictul de interese constituie abatere disciplinara, daca nu este o fapta mai grava. Daca rezulta ca cel in cauza a realizat foloase materiale prin savarsirea abaterii administrative, persoana careia i-a fost adresata sesizarea va dispune sesizarea organelor de urmarire penala.

Conflictul de interese in forma penala

Legea nr. 278/2006, care modifica actualul Cod penal in vigoare, a completat incriminarea faptelor de coruptie cu art. 2531, care prevede ca fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima. Dispozitiile anterioare nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.


Incompatibilitatile

---

Interdictiile si incompatibilitatile sunt expres prevazute de lege si trebuie sa fie interpretate foarte strict.
Doar acele situatii specifice si nu altele sunt interdictii, respectiv incompatibilitati.

Cazuri de incompatibilitate prevazute in legislatia romaneasca:
(material in lucru)

Presedinte

Parlamentari

Primul Ministru

Membrii Guvernului

Pimari si viceprimari, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene

Consilieri locali si consilieri judeteni

Persoanele incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local

Functionari publici

Inalti functionari publici: prefectul si subprefectul

Magistrati

Membri CSM

Manageri de spitale