Banii cetăţenilor din Sfântu Gheorghe aruncaţi pe clădiri inutile

Ne plângem că nu accesăm fonduri europene, iar când o facem, o facem degeaba. Un exemplu concludent este proiectul „Parcul industrial Câmpu Frumos” iniţiat de Primăria Sfântu Gheorghe.

În anul 2016, la finalizarea proiectului în valoare de 25 de milioane de lei, (vechi, lei vechi), primarul Antal Arpad promitea că parcul industrial de la Câmpu Frumos va asigura spații pentru 24 de firme, va crea 316 locuri de muncă, va atrage venituri suplimentare la bugetul local și va genera salarii mai atractive pentru angajați.

Tot Antal Arpad spunea că cele puțin peste 300 de locuri de muncă pe care parcul industrial urma să le genereze reprezintă o abordare pesimistă și că speră că numărul să fie considerabil mai mare: „În ceea ce privește parcul industrial, eu cred că este o abordare pesimistă cea cu 300 de locuri de muncă. Sper să vorbim despre mai multe locuri de muncă sau dacă vor fi 300, vor fi cu salarii mult peste medie.”

În concluzie, la 2 ani după declaraţiile pompoase ale primarului, în parcul industrial în cauză ar trebuie să fie o forfotă de oameni “cu salariul mult peste medie”, de firme peste firme, care produc sume impresionante de bani pentru oraşul domnului primar.

Din păcate, în “parcul industrial” bate vântul, nu este prezentă nici măcar o firmă, totul se degradează pe zi ce trece, situaţia fiind cu totul alta faţă de cea expusă de primar.

Ce este clar e că din cele 25 de milioane de lei platite pentru lucrarea inutilă, 2/3 au fost din fonduri europene însă 1/3 (aproximativ 6 milioane) au fost contribuţie proprie, plătiţi de cetaţenii oraşului Sfântu Gheorghe. Bani din care se puteau face mult mai multe lucruri de interes public, cu un real beneficiu şi plus valoare pentru oraş şi oamenii săi. Ca să nu mai spunem că şi acele 6 milioane au fost obţinute printr-un credit bancar contractat de municipalitate, cu ratele şi dobânzile aferente.

Dar nu, primarul nu este interesat de nivelul de viaţă al locuitorilor orasului ci de cum să cheltuiască într-un mod cât mai stupid şi inutil bani. Oare nimeni nu a luat în considerare că foarte aproape, la Prejmer, lângă un mare pol de dezvoltare, Braşov, se află un parc industrial care funcţiona foarte bine, nefiind necesar un alt parc în aceasta zonă ? În paranteză spus, e foarte interesant că singurele parcuri industriale din zona centrală a ţării se află în Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Doua metropole, poluri de dezvoltare care necesitau aruncarea unor sume uriaşe în ….vânt. O fi şi vreo implicare politică?

 La inaugurarea parcului, edilul era de părere că printre principalele atuuri ale zonei, care i-ar putea determina pe întreprinzători să investească în județul Covasna, se numără existența culturii industriale, care se regăsește în puține zone din România, și faptul că oamenii sunt serioși: „Cred că sunt două atuuri care sunt ale noastre, dacă vorbim despre oameni, pentru că din punct de vedere geografic oricine se uită pe hartă vede și avantajele și dezavantajele zonei în care vine să investească.” Cel putin e amuzant.

Dar asta nu a fost totul. După inaugurarea parcului, primarul a creat firma SEPSIIPAR, care este  practic 100% firma primăriei şi care gestionează parcul industrial. Până în prezent, activitatea s-a dovedit un real „succes”, însemnând că în 2 ani de zile s-a cheltuit pe activitatea firmei peste 1 milion de lei, în timp ce veniturile au fost.....adica 0. Da, ZERO. 

             Mai mult, ca un întreprinzător adevărat, care nu dă din banii lui ci din a populaţiei, primarul a hotărât – nimeni nu ştie în ce bază şi pe ce criterii inexistente – să mărească capitalul social al SEPSIIPAR, în repetate rânduri. Deşi, repetăm, practic firma nu are activitate, nu are venituri ci doar cheltuieli.   

            Recent, primarul l-a numit “prin concurs”, director al parcului industrial pe consilierul local Miklos Zoltan, fostul său coleg de clasă şi de partid. Rămâne de văzut ce va face acesta  pentru a ridica nivelul de trai pentru sutele de concetăţeni care „vor avea salarii mult mai mari decât media din oraş....”.

Suntem convinşi că numirea nu are nicio legătură cu faptul că cei doi au fost colegi de clasă încă din şcoala generală, că cei doi activează foarte uniţi în acelaşi partid politic, că Miklos Zoltan este sfătuitorul financiar al primarului. Nici măcar nu mai contează.

Tot ce contează este speranţa că din proiectul în cauza va ieşi ceva în beneficiul cetăţenilor oraşului. Al căror singur "beneficiu" până acum este doar faptul că plătesc creditul luat de primărie pentru a plăti cele 6 milioane  de lei destinate construirii parcului. Cu dobânda aferentă.