Proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna”, o poveste de succes a Consiliului Judeţean Covasna
Se mai întâmplă şi lucruri bune şi frumoase în România. O
Românie aflată într-o indiscutabilă derivă faţă de ţărmul european al secolului
XXI. O Românie care trăieşte inert, zi de zi, perplexitatea neputinţei şi a
lipsei unei perspective de redresare.
Bunăoară, în judeţul Covasna a fost implementat în urmă cu puţini ani de zile un proiect finanţat din fonduri UE, denumit „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna”, proiect care a vizat construirea unei rampe ecologice de sortare şi depozitare a deşeurilor, concomitent cu închiderea vechilor depozite neconforme potrivit normelor europene.
Mai precis, investiţia – în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro – a însemnat construirea Centrului de management integrat al deşeurilor din localitatea Leţ (cuprinzând o staţie de sortare a deşeurilor selective şi un depozit ecologic de deşeuri conform normelor europene), închiderea şi ecologizarea a patru depozite urbane neconforme din judeţul Covasna precum şi construirea unei staţii de transfer în localitatea Târgu Secuiesc.
Contractul de finanţare a fost semnat în data de 17 septembrie 2010, lucrarea fiind complet finalizată şi operaţionalizată 10 ani mai târziu, la data de 09 octombrie 2017, când Centrul de management integrat al deşeurilor din localitatea Leţ şi-a început activitatea în mod oficial.
Aici poate merită precizat faptul că la nivel naţional doar câteva judeţe au mai reuşit să pună în funcţiune astfel de siseme, un exemplu pozitiv în materie, în condiţiile în care România se confruntă cu numeroase situaţii de infringement din partea Comisiei Europene pentru a nu fi închis încă toate siturile contaminate municipale şi industriale.
Operatorul centrului de deşeuri a fost desemnat Sc Eco Bihor SRL din Oradea, o societate comercială cu o experienţă de peste un deceniu în domeniul managementului deşeurilor, fiind prima companie cu capital privat care a produs pământ pentru flori din compost organic obţinut din deşeuri organice.
Partea de colectare şi transport a deşeurilor menajere până la Centrul de la Leţ este asigurată în prezent, într-un efort conjugat, de Sc Tega SA (pentru municipiul Sfântu Gheorghe şi 36 de localităţi din mediul rural), Sc Gosp-Com SRL (pentru Târgu Secuiesc şi 2 localităţi din mediul rural), Sc Gos-Trans-Com SRL (pentru oraşul Covasna), respectiv Sc Salubritatea Ibsv SRL (pentru oraşul Întorsura Buzăului şi 2 localităţi din mediul rural).
Există însă şi o partea întunecată a acestei poveşti de succes, investiţia părând să reprezinte un soi de „tichie de mărgăritar” pentru populaţia judeţului Covasna, care manifestă un inexplicabil dezinteres, implicându-se extrem de puţin în colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile care rezultă din gospodării, etapa cea mai importantă în procesul de gestionare şi reciclare a deşeurilor.
Colectarea selectivă de către poplaţie este importantă în primul rând pentru evitarea contaminării deşeurilor reciclabile, în special a hârtiei, şi scăderea calităţii acestora în cadrul procesului de reciclare. Spre exemplu, dacă deşeurile de hârtie sunt amestecate cu resturile menajere, există riscul ca acestea să nu mai poată fi reciclate deloc sau să fie reciclate la un la potenţial redus, în urma sortării acestora.
Privită la scară largă, o colectare selectivă adecvată a deşeurilor de către populaţie s-ar traduce într-o gamă largă de avantaje precum economisirea de energie, econimisirea de resurse neregenerabile, economisirea spaţiului necesar depozitării deşeurilor, evitarea degradării mediului prin depozitarea deşeurilor pe sol şi reducerea gradului de extragere a resurselor neregenerabile, dezvoltarea durabilă ori crearea de noi locuri de muncă în domeniul reciclării şi valorificării deşeurilor.
Concluzia tristă a acestui articol ar putea fi că în pofida infuziilor de progres tehnologic şi economic de care beneficiem din partea Uniunii Europene, România continuă să trăiască departe de acest context european modern, tributară unor mentalităţi comportamentale învechite şi rezistentă la orice forme reale de progres social.
Bunăoară, în judeţul Covasna a fost implementat în urmă cu puţini ani de zile un proiect finanţat din fonduri UE, denumit „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna”, proiect care a vizat construirea unei rampe ecologice de sortare şi depozitare a deşeurilor, concomitent cu închiderea vechilor depozite neconforme potrivit normelor europene.
Mai precis, investiţia – în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro – a însemnat construirea Centrului de management integrat al deşeurilor din localitatea Leţ (cuprinzând o staţie de sortare a deşeurilor selective şi un depozit ecologic de deşeuri conform normelor europene), închiderea şi ecologizarea a patru depozite urbane neconforme din judeţul Covasna precum şi construirea unei staţii de transfer în localitatea Târgu Secuiesc.
Contractul de finanţare a fost semnat în data de 17 septembrie 2010, lucrarea fiind complet finalizată şi operaţionalizată 10 ani mai târziu, la data de 09 octombrie 2017, când Centrul de management integrat al deşeurilor din localitatea Leţ şi-a început activitatea în mod oficial.
Aici poate merită precizat faptul că la nivel naţional doar câteva judeţe au mai reuşit să pună în funcţiune astfel de siseme, un exemplu pozitiv în materie, în condiţiile în care România se confruntă cu numeroase situaţii de infringement din partea Comisiei Europene pentru a nu fi închis încă toate siturile contaminate municipale şi industriale.
Operatorul centrului de deşeuri a fost desemnat Sc Eco Bihor SRL din Oradea, o societate comercială cu o experienţă de peste un deceniu în domeniul managementului deşeurilor, fiind prima companie cu capital privat care a produs pământ pentru flori din compost organic obţinut din deşeuri organice.
Partea de colectare şi transport a deşeurilor menajere până la Centrul de la Leţ este asigurată în prezent, într-un efort conjugat, de Sc Tega SA (pentru municipiul Sfântu Gheorghe şi 36 de localităţi din mediul rural), Sc Gosp-Com SRL (pentru Târgu Secuiesc şi 2 localităţi din mediul rural), Sc Gos-Trans-Com SRL (pentru oraşul Covasna), respectiv Sc Salubritatea Ibsv SRL (pentru oraşul Întorsura Buzăului şi 2 localităţi din mediul rural).
Există însă şi o partea întunecată a acestei poveşti de succes, investiţia părând să reprezinte un soi de „tichie de mărgăritar” pentru populaţia judeţului Covasna, care manifestă un inexplicabil dezinteres, implicându-se extrem de puţin în colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile care rezultă din gospodării, etapa cea mai importantă în procesul de gestionare şi reciclare a deşeurilor.
Colectarea selectivă de către poplaţie este importantă în primul rând pentru evitarea contaminării deşeurilor reciclabile, în special a hârtiei, şi scăderea calităţii acestora în cadrul procesului de reciclare. Spre exemplu, dacă deşeurile de hârtie sunt amestecate cu resturile menajere, există riscul ca acestea să nu mai poată fi reciclate deloc sau să fie reciclate la un la potenţial redus, în urma sortării acestora.
Privită la scară largă, o colectare selectivă adecvată a deşeurilor de către populaţie s-ar traduce într-o gamă largă de avantaje precum economisirea de energie, econimisirea de resurse neregenerabile, economisirea spaţiului necesar depozitării deşeurilor, evitarea degradării mediului prin depozitarea deşeurilor pe sol şi reducerea gradului de extragere a resurselor neregenerabile, dezvoltarea durabilă ori crearea de noi locuri de muncă în domeniul reciclării şi valorificării deşeurilor.
Concluzia tristă a acestui articol ar putea fi că în pofida infuziilor de progres tehnologic şi economic de care beneficiem din partea Uniunii Europene, România continuă să trăiască departe de acest context european modern, tributară unor mentalităţi comportamentale învechite şi rezistentă la orice forme reale de progres social.
Comentarii
Trimiteți un comentariu