Câți bani au atras primăriile covăsnene din fonduri europene

Analiză cu date de la autoritățile locale: care sunt cele care au redactat cele mai multe sau cele mai puține proiecte în perioada 2012-2020 

În perspectiva mult-discutatului Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) și a pregătirilor care se fac, sau ar trebui să se facă, pentru accesarea de fonduri europene în perioada următoare, este interesant de văzut cum s-au descurcat până acum autoritățile locale covăsnene la capitolul „proiecte europene”. Răspuns la întrebare am primit cu ajutorul solicitărilor privind informațiile de interes public, pe care le-am trimis la toate cele 45 de primării din județul Covasna. Prin analiza din materialul de față, care scoate în evidență numărul de proiecte întocmite, depuse și aprobate, am dorit să avem o comparație care să arate eficiența autorităților locale, dar și interesul lor pentru atragerea de fonduri europene. Nu am analizat acum, ci o vom face într-un material viitor, valoarea investițiilor atrase.  

Este cunoscut faptul că o pârghie pentru autoritățile locale, dar nu numai, astfel încât să poată atrage investiții în localitățile lor, este accesarea de fonduri europene. În general, sunt oportunități pentru fiecare, în particular, sau prin asocieri. Prin acest mecanism, se pot obține bani pentru modernizarea, de pildă, a drumurilor, a clădirilor, pentru diverse achiziții și așa mai departe. Totuși, pentru fiecare finanțare de acest tip obținută, în spate este munca unor oameni, fie din firme specializate, plătite să scrie proiecte, fie prin departamente din cadrul primăriilor, ocupate de funcționari publici. 

Drept urmare, am fost curioși să aflăm cum se prezintă situația în primăriile din județul Covasna la capitolul „proiecte europene”. În acest scop, am trimis către toate cele 45 de UAT-uri o cerere prin care le-am cerut să ne ofere mai multe date despre proiectele finanțate prin fonduri europene în perioada 2012-2020. 

Astfel, în cererea trimisă către toate primăriile din județ pe data de 9 august a.c., am solicitat, printre altele, să ni se transmită numărul proiectelor depuse prin care s-a obținut finanțare prin fonduri europene, în ce domenii s-a investit cea mai mare sumă, dar și cu câte proiecte a aplicat, în total, fiecare primărie în perioada vizată. 

Este de subliniat și că nu toate primăriile au răspuns până la data redactării acestui material întrebărilor noastre, deși termenul legal pentru furnizarea informațiilor s-a scurs. Argumentele au fost fie că în prezent este o perioadă de concedii și nu a avut cine să se ocupe de transmiterea răspunsurilor, fie că, au mai spus reprezentanții unor primării, nu au primit e-mail-ul trimis de noi pe 9 august, deși adresa de e-mail pe care am transmis cererea este cea corectă. Verificarea am făcut-o  într-o altă analiză marca Observatorul de Covasna, în care am arătat răspunsul primăriilor la solicitările pe legea 544, pe care am publicat-o în mai 2021. Sigur, există posibilitatea ca tehnologia să dea rateuri. Așa că așteptăm în continuare răspuns de la încă opt UAT-uri: Bățani, Ghidfalău, Hăghig, Ojdula, Sânzieni, Barcani, Bixad și Micfalău. 

Am decis totuși să publicăm acum această analiză pentru că restul primăriilor din județ au găsit timp și e-mail-ul nostru, deci am observat că se poate. Și am vrut să fim corecți față de cei care au respectat termenul inițial de 10 zile de a trimite răspunsurile, pe care îl oferă legea privind accesul la informațiile de interes public. 

Ce arată primele date

După centralizarea datelor pe care le-am primit din partea primăriilor, reiese, cum probabil era de așteptat având în vedere că sunt municipii cu număr mai mare de locuitori și cu oportunități diverse, că Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc se află în top când vine vorba de numărul proiectelor derulate prin fonduri europene în perioada 2012-2020. 

Peste zece primării au avut doar trei proiecte de acest tip într-o perioadă de opt ani. Un exemplu nu tocmai fericit este și comuna Valea Mare, care nu a avut nici o finanțare prin fonduri europene pentru aceeași perioadă de timp. 

Mai jos, puteți vedea clasamentul primăriilor după numărul de proiecte câștigate, derulate și finanțate din fonduri europene:

1. Sfântu Gheorghe – 27 de proiecte;
2. Târgu Secuiesc – 16 proiecte; 
3. Ozun – 12 proiecte; 
4. Întorsura Buzăului – 9 proiecte; 
5. Valea Crișului, Cernat, Zagon – 8 proiecte; 
6. Zăbala – 7 proiecte; 
7. Comandău, Brăduț, Covasna, Reci – 6 proiecte; 
8. Ghelința, Bodoc – 5 proiecte; 
9. Estelnic, Ilieni, Baraolt – 4 proiecte; 
10. Vâlcele, Brețcu, Catalina, Dalnic, Dobârlău, Sita Buzăului, Turia, Brateș, Belin, Boroșneu Mare, Chichiș – 3 proiecte; 
11. Moacșa, Poian, Lemnia, Aita Mare, Vârghiș, Mereni – 2 proiecte; 
12. Malnaș, Arcuș – 1 proiect; 
13. Valea Mare – 0 proiecte. 

În răspunsul transmis de Primăria Arcuș, se arată că pentru această localitate este imposibilă obținerea de finanțări prin fonduri europene, din cauza numărului prea mic de locuitori. 

„La nivelul comunei Arcuș, în perioada menționată mai sus (n. red. 2012-2020), s-a implementat un singur proiect, prin Asociația Leader. Datorită nr. de locuitori (sub 2000 de persoane), obținerea unui punctaj suficient accederii unui proiect european de anvergură, este practic imposibilă”, se arată în răspunsul trimis, semnat de primarul din Arcuș, Máthé  Árpád.

Eficiență: cu câte proiecte au aplicat primăriile covăsnene pentru fonduri europene și câte au fost câștigătoare 

Datele obținute astfel de Observatorul de Covasna – CovasnaMedia.ro ne mai arată și că pentru multe dintre UAT-urile care au dat curs solicitării noastre, diferența dintre numărul proiectelor depuse, față de cele acceptate, nu este foarte mare. 

Municipiul Sfântu Gheorghe a avut cele mai multe proiecte de acest tip scrise, depuse și respinse în perioada 2012-2020, dar este de remarcat și că se află pe primul loc și la numărul proiectelor finanțate. 

Mai jos puteți vedea cu câte proiecte a aplicat pentru fonduri europene fiecare primărie care a răspuns solicitării noastre. Am pus, din nou, și câte proiecte au fost acceptate, pentru a se putea observa mai ușor diferența dintre numărul proiectelor depuse versus numărul proiectelor care au și obținut finanțare. Cu alte cuvinte, pentru că scrierea proiectelor europene presupune resurse financiare și umane destul de importante, se poate vedea astfel și eficiența autorităților în utilizarea banilor publici sau chiar rata de succes a echipelor din primării care lucrează la aceste departamente. 

1. Sfântu Gheorghe – 41 de proiecte făcute / 27 acceptate, plus cinci care sunt în fază de precontractare 
2. Târgu Secuiesc – 17 proiecte făcute / 16 acceptate; 
3. Ozun – 12 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
4. Întorsura Buzăului – 11 proiecte făcute / 9 acceptate; 
5. Zagon – 10 proiecte făcute / 9 acceptate; 
6. Cernat – 9 proiecte făcute / 8 acceptate; 
7. Valea Crișului – 8 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%);
8. Zăbala – 8 proiecte făcute, tot atâtea acceptate, însă în final unul nu a mai primit finanțare (100%);
9. Ghelința – 7 proiecte făcute / 5 acceptate; 
10. Comandău, Brăduț, Covasna și Reci – 6 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
11. Chichiș – 6 proiecte făcute / 3 acceptate; 
12. Lemnia – 6 proiecte făcute / 2 acceptate, iar un altul este încă în așteptare; 
13. Bodoc – 5 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
14. Estelnic – 5 proiecte făcute / 4 acceptate; 
15. Ilieni și Baraolt – 4 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
16. Vâlcele, Sita Buzăului, Turia, Belin și Boroșneu Mare – 4 proiecte făcute / 3 acceptate; 
17. Vârghiș – 4 proiecte făcute / 2 acceptate; 
18. Brețcu, Catalina, Dalnic, Dobârlău și Brateș – 3 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
19. Poian și Aita Mare – 3 proiecte făcute / 2 acceptate; 
20. Moacșa și Mereni – 2 proiecte făcute, tot atâtea acceptate; 
21. Malnaș și Arcuș – 1 proiect făcut, 1 proiect acceptat (100%); 
22. Valea Mare – 0 proiecte. 

După analiza acestor date, reiese fără dubiu faptul că primăriile care au depus mai multe proiecte, au fost și cele care au obținut mai multe finanțări, chiar dacă, de exemplu, la Sfântu Gheorghe putem observa că au fost respinse totuși nouă proiecte. 

Pentru că este un subiect amplu, am decis ca într-un articol viitor să prezentăm separat și valorile/sumele pe care primăriile le-au obținut prin fonduri europene, în funcție de proiecte. De asemenea, vom analiza și spre ce domenii s-au axat mai mult autoritățile locale covăsnene când au vrut să atragă fonduri externe și care au fost, din punctul lor de vedere, cele mai importante proiecte realizate pentru cetățeni.

Sursa foto: Observatorul de Covasna și unsplash.com 

Al doilea episod al seriei care analizează activitatea autorităților locale din județ din perspectiva finanțărilor de la Uniunea Europeană 

Sfântu Gheorghe, Întorsura Buzăului și Târgu Secuiesc sunt localitățile județului Covasna care au atras în perioada 2012/2020 cei mai mulți bani prin proiecte finanțate din fonduri europene, arată o analiză realizată de Observatorul de Covasna/ CovasnaMedia.ro cu ajutorul informațiilor furnizate de autorități la solicitări formulate în baza legii accesului la informații de interes public. De cealaltă parte, coada clasamentului este ocupată de Valea Mare, dar și de Arcuș și Bixad.  

Dacă în urmă cu o săptămână vă prezentam o analiză în care aflam care sunt primăriile din județul Covasna care au fost interesate să scrie proiecte, să caute soluții și să atragă fonduri europene pentru comunitățile pe care le reprezintă, astăzi revenim cu un nou episod al seriei documentate în perspectiva mult-discutatului Plan de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar putea veni cu noi oportunități pentru acele localități care sunt pregătite să absoarbă fonduri. 

Astfel, am dorit să aflăm de la autoritățile locale din județ și ce sume au reușit să atragă cu ajutorul proiectelor europene câștigate și dacă, de pildă, numărul de proiecte este direct proporțional cu valoarea atrasă. 

La fel ca în analiza despre cum se descurcă primăriile covăsnene la capitolul „proiecte europene”, datele utilizate aici sunt cele furnizate de primării, în urma unor solicitări trimise prin legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Dintre cele 45 de UAT-uri, sunt încă trei, Barcani, Ghidfalău și Sânzieni, care nu au răspuns solicitării noastre, deși termenul legal a expirat. 

Probabil că din unele perspective se poate spune că un astfel de top este comparație între „mere și pere”, pentru că liniile de finanțare deschise, numărul de locuitori, necesitățile, bugetele locale și posibilitățile de asigurare ale cofinanțărilor sunt diferite pentru fiecare primărie în parte. Totuși, cert este că se pot trage câteva concluzii în urma analizării clasamentului.  

Precizăm și aici că sunt localități care au fost cuprinse în proiecte cu finanțări europene prin alte mijloace, ca de pildă, prin demersuri derulate de Consiliul Județean sau Gospodărie Comunală. Însă noi am dorit să vedem care sunt eforturile autorităților locale când vine vorba de absorbția de fonduri și dacă, din experiențele de până acum, sunt sau nu sunt pregătite să intre într-o nouă cursă contra-cronometru pentru atragerea de bani.  

Așadar, câți bani au adus în localitățile lor autoritățile locale de la Uniunea Europeană? Urmează să aflăm. 

1. Sfântu Gheorghe: 281.697.170 lei, adică 57.489.219,9 euro  (din 27 de proiecte);
2. Întorsura Buzăului: 144.753.600,3 lei,  adică 29.541.551 euro (din 9 proiecte);
3. Târgu Secuiesc: 135.605.745,22 lei, adică 27.674.641,8 euro (din 16 proiecte);
4. Covasna: 50.428.760,7 lei, adică 10.291,583,8 euro (din 6 proiecte);
5. Baraolt: 37.505.016,64 lei, adică 7.654.085,02 euro (din 4 proiecte);
6. Hăghig: 30.887.563,5 lei, adică 6.303.584,39 euro (din 7 proiecte);
7. Ozun: 26.177.976,55 lei, adică 5.342.444,2 euro (din 12 proiecte); *suma a fost rectificată la un nou calcul al autorităților locale, după apariția inițială a articolului
8. Vâlcele: 25.747.964,8 lei, adică 5.254.686,69 euro (din 3 proiecte);
9. Brăduț: 24.822.273 lei, adică 5.065.770 euro (din 6 proiecte);
10. Valea Crișului: 22.977.991,05 lei adică 4.689.385,92 euro (din 6 proiecte);
11. Ilieni: 15.610.747,4 lei, adică 3.185.866,81 euro (din 4 proiecte);
12. Bodoc: 15.126.217,76 lei, adică 3.086.983,2 euro (din 5 proiecte);
13. Zagon: 14.294.308 lei, adică 2.917.205,71 euro (din 8 proiecte);
14. Dobârlău: 14.288,400 lei, adică 2.916.000 euro (din 3 proiecte);
15. Reci: 13.930.954,8 lei, adică 2.843.052 euro (din 6 proiecte);
16. Cernat: 13.638.416,17 lei, adică 2.783.350,22 euro (din 8 proiecte);
17. Ghelința: 9.702,776,85 lei, adică 1.980.158,54 euro (din 5 proiecte);
18. Zăbala: 9.682.400 lei, adică 1.976.000 euro (din 7 proiecte);
19. Mereni: 8.531.000 lei, adică 1.741.020,41 euro (din 2 proiecte);
20. Ojdula: 8.246.534,53 de lei, adică 1.682.966,23 euro (din 5 proiecte);
21. Bățani: 8.034.608 de lei, adică 1.639.715,91 euro (dintr-un proiect);
22. Vârghiș: 7.437.186 lei, adică 1.517.793, 06 euro (din 2 proiecte);
23. Lemnia: 6.889.031,47 lei, adică 1.405.924,79 euro (din 2 proiecte);
24. Belin: 6.286.108,96 lei, adică 1.282.879,38 euro (din 3 proiecte);
25. Comandău: 5.850.823,47 lei, adică 1.194.045,61 euro (din 6 proiecte);
26. Dalnic: 5.684.000 lei, adică 1.160.000 euro (din 3 proiecte);
27. Turia: 5.332.949 lei, adică 1.088.356,94 euro (din 3 proiecte);
28. Brețcu: 4.926.805,63 lei, adică 1.005.470,54 euro (din 3 proiecte);
29. Aita Mare: 2.682.009,67 lei, adică 547.348, 912 euro (din 2 proiecte);
30. Estelnic: 1.643.695,64 lei, adică 335.448,09 euro (din 4 proiecte);
31. Sita Buzăului: 1.567.673,01 lei, adică 319.933,26 euro (din 3 proiecte);
32. Boroșneu Mare: 1.420.799,1 lei, adică 289.959 euro (din 3 proiecte);
33. Catalina: 1.051.703,31 lei, adică 214.633,329 euro (din 3 proiecte);
34. Micfalău, 886.346,98 lei, adică 180.887,14 euro (din 2 proiecte);
35. Poian: 833.356 lei, adică 170.072,65 euro (din 2 proiecte);
36. Chichiș: 782.869,1 lei, adică 159.769 euro ( din 3 proiecte);
37. Brateș: 756.471 lei, adică 154.381,83 euro ( din 3 proiecte);
38. Moacșa: 518.723 lei, adică 105.861,88 euro (din 2 proiecte);
39. Malnaș: 266.457,21 lei,  adică 54.379,02 euro (dintr-un proiect);
40. Bixad: 235.200 de lei, adică 48.000 de euro (dintr-un proiect);
41. Arcuș: 223.896 lei, adică 45.693,06 euro (dintr-un proiect);
42. Valea Mare: 0 lei, 0 euro, 0 proiecte.

Concluzii și constatări 

Nu este probabil vreo surpriză că municipiul Sfântu Gheorghe ocupă din nou locul întâi în top, mai ales că a avut și un număr mare de proiecte scrise și aprobate. 

Dar cifrele de față ne arată și că numărul de proiecte nu înseamnă neapărat și sume mai mari. Un exemplu în acest sens sunt Întorsura Buzăului și Târgu Secuiesc, cu 9, respectiv 16 proiecte finanțate, în valoare de peste 144,7 milioane de lei, comparativ cu 135,6 milioane de lei. În acest caz, efortul de a redacta proiecte nu se traduce și în succes privind suma totală atrasă, pentru că este clar că Întorsura Buzăului a luat mai mulți bani din mai puține proiecte. 

Sau: Vâlcele și Brateș – ambele cu câte trei proiecte câștigate. Pentru prima valoarea totală este de peste 5,2 milioane de lei, iar pentru a doua peste 750.000 de lei. Aici diferența ar putea veni însă din oportunitățile venite cu linii de finanțare unde numărul de locuitori era o condiție importantă. 

Și între Întorsura Buzăului și Covasna se observă o diferență ca eficiență în atragerea de fonduri europene, având în vedere faptul că cele două pot fi comparate ca număr de locuitori, respectiv faptul că sunt ambele orașe. Astfel că orașul Întorsura Buzăului se remarcă și dacă facem un calcul în ceea ce privește fondurile atrase pe cap de locuitor. La Întorsura Buzăului ar fi vorba de peste 15.400 de lei pentru fiecare locuitor, pentru o populație estimată de 9.400 de persoane, conform Institutului Național de Statistică – Direcția Județeană Covasna, iar la Covasna – cam de 4.600 de lei de persoană, pentru o populație estimată de 10.900 de persoane. Un calcul similar aduce municipiul Sfântu Gheorghe la o sumă de sub 4.500 de lei de persoană (dacă am împărți totalul, de 281,7 milioane de lei la 63.500 de persoane, cât arată INS). 

Surpriza acestui top este probabil Hăghig, prima comună din clasament, care a reușit să câștige 7 proiecte în valoare totală de 30,8 milioane de lei. Este un rezultat interesant, pentru un UAT cu aproximativ 2.400 de locuitori. 

Și comuna Vâlcele a atras peste 25,7 milioane de lei din 3 proiecte. Notabilă este și activitatea comunei Brăduț, care a câștigat din 6 proiecte 24,8 milioane de lei. 

Comunele mai mici, ca Malnaș, Bixad, Arcuș sau Valea Mare par pe de altă parte depășite de subiectul fondurilor europene, dar, cum s-a mai precizat și până acum, din cauza numărului mic de locuitori (sub 2.000 de persoane), „obținerea unui punctaj suficient accederii unui proiect european de anvergură, este practic imposibilă”, conform autorităților din Arcuș. 

Sigur, argumentul nu prea pare să stea în picioare și în cazul comunei Ilieni, de pildă, care la cei puțin peste 2.000 de locuitori ai săi, a obținut 15,6 milioane de lei din 4 proiecte câștigate. Sau pentru Vârghiș, care are cam 1.700 de locuitori și a atras 7,4 milioane de lei din 2 proiecte. 

Și Comandău, comuna cu aproximativ 1.000 de locuitori, stă bine la acest capitol, cu 5,8 milioane de lei aduși prin intermediul a 6 proiecte. 

Facem precizarea și că sumele cuprinse în topul de mai sus conțin și TVA, dar și că transformarea din lei în euro s-au invers s-a realizat, acolo unde a fost nevoie, la valoarea euro de 4,9 lei. 

Un aspect important de luat în calcul este și pentru ce anume s-au cheltuit aceste zeci, mii, sute de milioane de lei? Pentru a răspunde la această întrebare am rezervat un al treilea episod al seriei privind fondurile europene, care va fi publicat în perioada următoare, în care vom detalia domeniile de interes spre care s-au îndreptat autoritățile locale când au căutat finanțări europene. Unii au vrut bani pentru infrastructură rutieră, alții pentru cultură, dar gama este mult mai diversă. 

În final, poate că este util de spus că finanțările europene nu sunt singurele, deși sunt importante, pârghii ale autorităților locale pentru atragerea de fonduri externe pentru comunitățile lor, dar pot fi un barometru care să arate cel puțin interesul lor pentru a căuta soluții în a rezolva problemele și a îmbunătăți nivelul de trai al locuitorilor. Pentru că până la urmă despre asta este vorba.

Sursa foto: Observatorul de Covasna şi Unsplash.com

Iulia Drăghici – Taraș 

David Leonard Bularca